...

...
...

duminică, 28 iulie 2013

Nevoile, care mă dor

Mă dor nevoile celor săraci
Mă doare atâta şi de mine,
E greu, când nu ai ce să faci
Şi-n piept, un junghi mă ţine,

Strâng din dinţi, a neputinţă
Ca într-o durere surdă;
Doar cu putere şi credinţă,
Să trec, prin soarta-mi crudă,

Aş vrea să pot, s-ajut măcar
Însă destinul, nu mă lasă
Că-s prea durut şi chiar precar
Nevoilor, ce mă apasă,

Când pui un umăr, la durere
Cât o văpaie, să transmită;
Simţi o profundă mângâiere
Şi bucurie, unde e primită,

Să mai am putere, aş vrea
În viaţă cât mai sunt,
Să nu îmi pierd încrederea
Şi rostul meu, întru cuvânt.

Getuţa Zecheru_ 28_07_2013

soare

soarele de dimineaţă
dulce ca şi mierea
picurând roua pe faţă
ţi-aduce învierea....

Getuţa

Milionar închipuit - ediţie de week.end

  Mi-au plăcut şi-mi plac proverbele, unele chiar mi-au fost învăţăminte, altele le-am amintit în momente potrivite şi tot aşa. Ce urmează să vă spun, pare o poveste şi e totuşi o întâmplare.

 Cred că toată lumea a auzit de Netlog; de curând mi-am redeschis şi eu un cont acolo(de parcă n-aveam destule pe cap, dar trebuia :D ), vizitatori sunt şi nu prea, dar mesajele curg ca aversele vara.
 Mi-a atras atenţia un mesaj mai puţin obişnuit( binenţeles că nu cred o iotă) şi iar ajung la proverbe (Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă) :)))

 Mesajul sună cam aşa după o traducere Google: ""Dragi Getuța Zecheru,

Vă salut în numele lui Dumnezeu cel Atotputernic, este plăcerea mea și dorința cea mai mare a vă întâlni și îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru această oportunitate pentru noi să știm unii pe alții.

Eu sunt Domnul Benjamin Debrah un cetățean din Ghana lucrez cu Banca Barclays a GhanaI. Au în banca mea existenta o sumă mare de bani, care aparține unui client, domnul Daniel Zecheru, care se întâmplă să aibă același nume de familie a ta . Fondul este acum fără nici o cerere pentru domnul Daniel a murit într-un cutremur mortal în China, în 2008. Vreau cooperare, astfel încât pentru a face banca va trimite fond în calitate de beneficiar și rudă la fond.

Această tranzacție va fi de un mare ajutor reciproc pentru noi. Trimite-mi răspunsul dumneavoastră de interes, astfel că vă voi da detalii.
  • Strict trimite-l la contul meu de e-mail privat: /şi urmează o adresă de e-mail (verificată de altfel) apoi : 
  •  sau trimite-mi adresa ta de email pentru a va trimite detalii despre această tranzacție.

  • La primirea răspunsului dumneavoastră, eu vă va oferi detalii ale tranzacției. Și o copie a certificatului de depozit ale Fondului și, de asemenea, certificatul de constituire a societății care a generat fond.
  • Cel mai bun ceea ce privește,
  • MR. Benjamin Debrah." acesta este mesajul, iată şi răspunsul meu:

  • " Domnul meu drag, întrucât nu cunosc limba engleză, îţi voi răspunde în limba mea natală. Nu cunosc nicio persoană cu numele Daniel Zecheru, nici n-am avut vreo rudă care să fi murit în vreun cutremur, dar dacă n-aveţi ce face cu banii, puteţi să mi-i trimiteţi mie prin Western Union, că tot sunt în criză de bani şi sănătate! Mulţumesc anticipat!"

  • Pare incredibil, omul insistă; am verificat e-mail.ul trimiţându-i un clip(pps), la care mi-a răspuns, cu datele sale personale un nr  din mai multe cifre(pare a fi de telefon, deşi m-a amuzat scrie nu de celule :))) ) şi îmi cere la rândul meu date exacte ca să poată să-mi tranzacţioneze fondul respectiv.

  • Binenţeles că nu sunt atât de naivă să cred toată povestea asta. Dar stau şi mă gândesc: dacă e totuşi adevărată? Sunt o bună creştină şi nu mi-aş însuşi ce nu-mi aparţine. Sau, vorba proverbului sus amintit "Dumnezeu îţi dă, nu-ţi bagă şi-n traistă" :)) Poate mai sunt descendenţi ai defunctului, (dar nu-s rude cu mine) şi chiar au nevoie  de banii ăştia.

  • Nu mi-ar strica nici mie nişte bani picaţi aşa din cer ( 2000 de Roni, de i-aş avea aş rezolva nişte probleme urgente) nu ştiu cât e fondul defunctului, am spus cât mi-ar trebui mie :)))

  • În fine, dacă apare vreun moştenitor să mă contacteze (dar, tare mi-ar plăcea să fiu eu aia :)))  )

  • Hai  să trecem la treburi mai serioase 

  • Getuţa Zecheru (am înţeles că e bine să-ţi semnezi scrierile )

Unii vin şi alţii pleacă

Nu e bine să spui tot ce gândeşti. Ete fleoşc, orgolii masculine rănite. Nu mai poţi să te exprimi liber, că poţi răni pe cineva. Şi acum vin şi întreb: nici în gând n-am voie?

Du-te frate şi te plimbă
Dac'atâta poţi să faci
Nu mă poţi lega de limbă
Ca în vorbă să mă taci,

Unii vin şi alţii pleacă
Alţii se simt deranjaţi
Ba de lacătul din poartă
Ba de gândul exprimat.

De-o fi una sau ailaltă
Nu mă poţi pune în frâu
Nici la gând să pui lăcată
Sau să-l cern că nu e grâu,

Fereşte.mă de ce gândesc,
Că de prieteni,
Se feresc şi singuri...

Zbor în doi

Aripă de dor pe cer
Să ne fie zborul lin,
Zbor în doi plin de mister
Fără lacrimi şi suspin,

Tu, cu raza ta de soare
Coborâtă din înalt-
Eu, aripă călătoare,
Zbor albastru luminat,

Efemer plutind în doi
Între lege şi cuvânt,
Să rămâne amândoi
Două aripi pe pământ.

Getuţa Zecheru 25_07_2013

Tu vis

tu eşti omul meu din vis
eu pe tine te iubesc
şi în viaţă-mi este scris
să nu te mai părăsesc,

tu eşti omul simplu, care
un foc în mine ai aprins
şi a ars, atât de tare
că nici acum nu s-a stins

tu eşti steaua vieţii mele
eu pe tine te urmez
dar când cred că te-am ajuns
tu atunci te-ndepărtezi,

tu eşti universul care
zi de zi mă înconjoară
eşti lumina şi eşti gândul
ce îmi umple sufletul

tu eşti zâmbet şi speranţă
şi te-aştept în orice zi
să-mi aduci un strop de viaţă
şi-apoi cu mine să fii

tu eşti raza mea de soare
ce-mi răsare în priviri
şi alăturea de care
pas cu pas, sunt zi de zi,

asta însemni tu pentru mine
şi de crezi că e puţin
dă-mi un strop de fericire
şi alături să pornim

Getuţa Zecheru

Căţeii

Lăsaţi căţeii ca să latre
Să nu-i legaţi, să nu-i goniţi
Ei sunt mereu de noi aproape
Vă rog, să nu îi pedepsiţi

Ei ne aşteaptă răbdători
Când au rămas singuri acasă
Şi abătuţi, de suntem uneori
Cu tandreţe, ne-arată că le pasă 

Să nu-i loviţi în suflet, vreodată
Un colţ de pâine, dacă ai, să îi dai
Chiar dacă treci pe lângă ei şi latră
E cel mai credincios prieten
pe care poţi să-l ai

Lăsaţi căţeii ca să latre
Ei nu ştiu ca tine să vorbească
Dar, îţi cunoaşte pasul de departe
Dând din codiţă, pot să-ţi mulţumească,

Lăsaţi căţeii, ăsta-i rostul lor
Să te aştepte toată viaţa
Dormind pe prispă în pridvor
Şi se alintă lingându-ţi faţa.

                                                                                                                        betty 

la sfârşit de săptămână

eu, politică, nu fac
şi atunci, ce-mi mai rămâne?
să glumesc, sau pot să tac
dar, o vorbă, multe spune,

mai citesc, mai dau un like
când găsesc o poezie,
în politici, nu mă bag
nu mi-e locul, să se ştie,

mai ascult o melodie
ori dau share la o poză
dar, politica, mi-e mie
ca un cui bătut în freză,

eu, politică nu fac
nu vreau să fiu criticată,
dacă am ales să tac
de altele sunt vinovată.

Getuţa Zecheru

Destn

Când eram doar un copil
Cu suflet curat, ca apa
Îmi doream s-ajung util
Lucrând ca mama şi tata;

Dar, a venit aşa-ntr-o zi
Un gând, ca o chemare
Că peste timp aş putea fi
Un pictor, sau o scriitoare;

Luând în mână un penel
Şi o paletă de culoare
Am desenat un firicel
La capăt cu o floare;

Prea multă apă-am picurat
Culorilor, udând hârtia
Că floarea s-a-mprăştiat
Trezind în gând, melancolia;

Am început timid, să scriu


Ca adierea dimineaţa
Şi mă culcam seara târziu
Povestind în rime viaţa;

Trecut-au anii, făr'să ştiu
Ca râul printre pietre
Să scriu acum, nu e târziu
Din gând, cuvinte înţelepte.
12-11-2012

Portret

Şterge-ţi cutele din frunte
Nu le ţine aşa posac
Buzele, nu se frământă
Se dau doar la sărutat;

Ai privirea asta dură
Şi vrei să mă cucereşti?
Ochii tăi exprimă ură
Chiar de spui că mă iubeşti;

Zâmbetul şters de pe faţă
Nu promite nici-un vis
De-ai zâmbi mai cu dulceaţă
M-aş simţi ca-n paradis;

Chipul tău când îl privesc
În ochi trişti şi-atât de goi
Câte-o lacrimă zăresc
Ce picură pentru noi;

Şterge cuta de pe frunte
Şi zâmbeşte mai frumos
Cutele fac riduri multe
Şi nu au nici-un folos;

Deschid poarta fericirii
De vrei să mă cucereşti
Cu-n zâmbet în colţul gurii
Poţi să spui că mă iubeşti.

Getuţa Zecheru

luni, 22 iulie 2013

sărăcia

sunt sărac, n-am o leţcaie
sunt sărac lipit
cade lâna de pe oaie
am rămas falit

aş vrea casă cu piscină
şi nu am un ban
un bolid pe motorină
dar sunt un golan

am muncit o viaţă-ntreagă
pentru vreo doi lei
să am ce pune-n desagă
la copii mei

n-am pantofi, nu am nici haine
umblu numai peticit
vine iarna, dorm în paie
şi sunt fericit

am mâncat doar la pomană
când s-a întâmplat
să mai duc câte-o icoană
la vreun răposat

şi de-o fi să mor, ca mâine
cine-o să mă-ngroape
am să merg la primărie
dar, nu am nici acte

sărăcia, bat-o vinam-a lăsat falit
c-am vrut casă cu piscină
însă, n-am făcut nimic

Acesta este un pamflet şi vreau să fie tratat ca atare. Mulţumesc!

nimic


pe lumea asta suntem mulţi
cu muza la vedere
mai mari, mai mici şi mai mărunţi,
ce scriem de plăcere

ne măzgălim rima-n culori
nu facem vocalize
ca-n şcoala -ceea de tenori
şi înotăm pân' la balize

din nimic ardem cuvântul
nimic să nu ne fie
împrăştiat ne este gândul
nimic în poezie

Ascult

Ascult cum creşte iarba
Prin poezia mea,
Să nu-mi fie degeaba
Cuvântul ce mă vrea

Ascult cum plânge cerul
Din norii duşi de vânt
Să desluşesc misterul
Ce-mi pâlpâie în gând

Ascult cum se înclină
Un înger în albastru
Pe aripi să mă ţină
Acelaşi zbor sihastru

Ascult cum creşte iarba
În firul ei subţire
Şi dansu-i să mă soarbă
Din arii de iubire

Getuţa Zecheru

Poezia

Poezia nu se vinde
Nu te-mbogăţeşti cu ea
Poţi să pleci cu ea, oriunde
Prin ea poţi comunica

Poţi cuprinde-n ea, o lume
De poveşti şi de mister
Te învaţă gându' a-ţi spune
Ca să nu te simţi stingher

Cine n-a gustat vreodată
Poezia din cuvânt
Nu ştie cât în ea, poartă
Bucuria-n care sunt

Poezia nu se vinde
Ca o marfă pe tarabă
Când în braţe te cuprinde
Laşi deoparte orice treabă

Poezia nu se vinde
Este doar citibilă.

19__07__2013 Getuţa Zecheru

Bărbaţii

Bărbaţii sunt bărbaţi
Indiferent de vârstă
De când sunt ei născuţi
Adorm cu puţa-n mână,

Din pântec îşi arată
La lume bărbăţia
Îşi bucură un tată
Privind ecografia,

Dar timpul iute, trece
Şi merg la grădiniţă
Puţa încep să-şi frece
Când văd câte-o fetiţă,

Devin copii de şcoală
Timizi adolescenţi
Când puţa li se scoală
Nu mai rămân cuminţi,

Cât sunt copii micuţi
Cu puţa de o şchioapă
Să-i învăţaţi părinţi
Că sexul nu-i o joacă,

De văd trecând o fată
Pe sub al lor balcon
O fluieră deodată
Cu mâna-n pantalon,

Să ştie-ntâi de toate
Ce-nseamnă a iubi
Nu doar cu mâna poate
Dorinţe a-şi potoli,

Dar sexul se învaţă
Şi cere mult talent
Dacă ai puţă-n faţă
Nu capeţi un respect,

De vrei să fii în viaţă
În toate respectat
Să nu ai minte creaţă
Şi să gândeşti cu cap,

Nu capul de la puţă
Acela nu te-ajută
Ci capul de pe umeri
Să aibă minte multă,

Unii se mai ghidează
Cedând primei erecţii
Dar viaţa nu durează
Cât ora unei lecţii

Şi trece timpul, trece
Copilul azi bărbat
Nu se mai mulţumeşte
Doar cu un frecat.

Acesta este un pamflet, rog să fie tratat ca atare. Mulţumesc! Getuţa, cu stimă!

inima

mare nu-i, dar e a mea
şi are patru cămăruţe
cât a iubit ştie doar ea
n-a făcut nici fiţe

a iubit ce i-a plăcut
chiar de n-a fost iubită
pasul pe loc nu a bătut
şi-a fost mereu simţită

bate întruna un tic tac
numai de ea ştiut
şi voi şi ei în ea încap
şi cel ce m-a durut

inimă, prea eşti nebună
ce baţi ca o smintită?
pune dorul pe o strună
şi fă-te auzită

s-audă cei care iubesc
şi vin de se alină
în cântul tău se lecuiesc
de-o inimă nebună.

vreau

vreau o vreme de odihnă
sufletul să-mi liniştesc
gândului să-i dau lumină
de tine să mă-ndrăgostesc

vreau în ochi să mă priveşti
să-mi pătrunzi adâncul
albastru vreau să mă iubeşti
să-mi potolesc tot trupul

vreau să te ţin la sânul meu
încărcat de-atâtea patimi
să mă porţi în gând mereu
şi să mă scapi de lacrimi

vreau o vreme de iubire
ca să-mi spăl păcatul
şi iubindu-te-n neştire
vreau să-mi uit trecutul.

Mi-e dor

Mi-e dor să mai iubesc
Şi să mă simt iubită,
Mi-e dor să te trăiesc
Şi fiu să fericită,

Mi-e dor de un sărut
Uşor depus pe gură,
Aroma ca să-ţi gust
Sublimă cianură,

Mi-e dor de-mbrăţişarea
Cu braţele-amândouă,
Să-ţi simt catifelarea
Suav parfum de rouă,

Mi-e dor să te iubesc
Şi să mă ştiu iubită,
Iubind să te trăiesc
Şi să fiu împlinită.

nici femeia

nici femeia 
nu-i uşă de biserică
are şi ea durerile-i deşarte
şi-un drept acut la replică
în van, până la moarte

nici femeia
nu se dă deoparte
când e lovită-n patimă
se dezbracă de orice bunătate
în dreptul ei din lacrimă

nici femeia
nu vrea să mai îndure
atâta mârşăvie, cât în ea găsiţi
din rostul vieţii-ar vrea să fure
un loc ferit de cei ce-o obidiţi

nici femeia
rebelă în gândire, cât o ştii
nu şi-ar dori povară să vă fie
ci doar un suflet să îl poţi iubi

mă doare ţara - poezie patriotică

mă doare ţara
în mersul meu împiedicat
mă doare şi suspină
să nu mai port, în mine, handicap
mă dor şi ochii în lumină

mă doare ţara
mă doare în câmpie
să candidez de aş putea
s-o scap, cumva, de sărăcie
mă doare ţara mea

mă doare ţara
în românu' care pleacă
slugă la străin, pentru un boţ de pâine
mă doare ţara asta toată
în viaţa mea de câine

mă doare ţara
în mama ei de sănătate
mă doare peste măsură
mă doare cuvântul libertate
şi pâinea de la gură

mă doare ţara
ei şi ce?
pe toată lumea doare
dar stăm aici pe interrnet
şi plângem pentru ţară

20__07__2013 Getuţa

marți, 16 iulie 2013

Nu mai sunt, dar am pe vino-ncoace

Nu mai sunt tânără
Dar, cică, sunt frumoasă
Îmi scrie un bărbat,
Tocmai de peste -ocean

Spune că vrea să vină
Ca să mă ia de-acasă
Şi poate, împreună
Să punem de-un 'cancan',

Mai spune că-i bogat,
Şi-are maşini, la scară,
o vilă cu piscină, 
iar pe facebook
de poza mea, 
s-ar fi împiedicat,

Că este îndrăgostit 
peste măsură
Şi vrea ca eu, 
să-l plac, neapărat -

Un altu'mi spune, 
că ar fi veterinar
Şi-i plac vacanţele 
Aici, în Europa,

La fel şi el doreşte 
Ca să-i răspund, măcar
La un mesaj, 
că rău se chinuieşte

Ce să-i răspund, când eu,
Sătulă de probleme
Ce mă astupă, până peste cap
Nu vreau să mă încarc 
şi cu ale lor belele
Din care sigur, 
n-am şanse ca să scap.

Dar pretendenţi sunt mulţi
Ce vin din altă zare
La poza mea, cu toţii jinduiesc
Lăsaţi-mi frate, 
mesageria-n pace
Că nu sunt de vânzare 
şi nici nu vă doresc.

va urma

Haiku

punte de gânduri
aşternută între noi
vise astrale

stelele pe cer
îmbracă-n aur Luna
de noapte bună

Eşti tot ce vreau

Pe tine, nu te pot uita
Oricât de mult aş vrea s-o fac,
Nu-mi încălzeşte inima,
Rămâi cum eşti şi fă-mi pe plac,

Nu te alung, nu te gonesc
Eşti parte din viaţa mea,
Prieten drag, eu te iubesc
Să zică lumea ce o vrea,

Cum aş putea să mă lipsesc
De calda ta, prietenie?
Eşti tot ce vreau şi îmi doresc,
Să te cuprind, în poezie.

13__07__2013 Getuţa.

Ce vină am

Ce vină am, dacă mă doare
Tăcerea, care nu îmi lasă,
Nevoia de comunicare
Ce pe la tâmple, mă apasă?!

Ce vină am, dacă tristeţea
Şi-a pus amprentele acut,
Înlănţuindu-mi tinereţea,
Din slovele, în care sunt,

Ce vină am, poate destinul
Mă poartă pe cărarea lui,
Din cuvânt să fac festinul
Şi plăcerea gândului,

Ce vină am, îmi spui şi mie
Din vina cui, am fost ales?
Atunci când sunt în poezie
Pricina cui, păcătuiesc?!

Ce vină am, dacă mă scriu
Cuvintele, nu îmi dau pace
Şi mă trezesc la ceas târziu,
În haina lor să mă îmbrace.

Ce vină am şi cui îi pasă
În poezie -s, ca acasă...

13__07__2013 EU!

Despre iubire

Spune-mi, ce cuvinte să adun
Să scriu, povestea de iubire?
Te port în gândul, cel mai bun,
Cea mai frumoasă amintire,

Ţi-aduci aminte, frumuseţea
Anilor trecuţi, în care noi,
Fără s-avem în grijă, tinereţea,
Ne luase-n valuri, pe-amândoi?

Eram prea cruzi şi inocenţi
Pentr-o iubire, aşa de mare;
Că te rugam, să nu mă minţi
Şi dacă poţi, să ai răbdare,

Spune, în ce nuanţe, să îmbrac
A mea poveste, de iubire
Lumea spunea, că eşti sărac
Şi-o să-mi aduci dezamăgire,

Dar nu puteam să mă dezleg
Cu inima din piept să te arunc,
Vroiam să fii al meu întreg
Să nu te port numai în gând,

Şi te iubeam, şi te doream
Dar nu eram deloc în stare,
Lanţul nefericirii să destram
Ca să-ţi mai ies odată-n cale,

Să povestim despre iubire
Cea mai frumoasă amintire!

15__07__2013 Getuţa Zecheru

Duminica sufletului meu

Nu sunt rea, nu sunt nici bună
Sunt doar aşa cum ştiu să fiu,
Am caracter şi sunt creştină
Şi gându-n tâmplă argintiu,

Nu sunt bogată, nici săracă
Am sufletul în palme adunat,
Cuvântul, care mă îmbracă
E zestrea mea de căpătat,

Urâtă nu-s, dar nici frumoasă,
De prima tinereţe, am trecut
Şi am păstrat cei şapte de-acasă,
Cândva, s-o iau de la-nceput,

Atâta sunt pe-această lume,
Un lut lăsat de Dumnezeu!
Până când viaţa mi-o apune,
Voi fi duminică-n sufletul meu.

16__07__2013 Getuţa Zecheru