Am venit, aşa cum fac mereu.
Aici la tine-acasă nu mi-e teamă,
Mi te-a trimis în cale Dumnezeu,
Să-mi oblojeşti cuvintele în palmă!
Am venit; şi dacă tot îţi sunt
Atât de-aproape şi înstrăinată,
Îmi lasă doar nevoia de cuvânt.
Ce-o port în mine, pentru prima dată!
Sunt aici- ce tot îndrugi acolo?
Din depărtare te aud cum scrii;
Cu gândul tău curat şi toate cele,
Câte-ţi mai trec prin vis, noaptea târziu!
Ai venit, ce-aş mai putea să fac?
Îmi deschid sufletul cuvântului din carte,
De-acum şi aşa nu pot să tac.
În poezie, destinul mi se împarte!
11 01 2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu