Toate au un început!

În ochii lumii suntem poate un nimic.
Ce gând îmi bântuie acum pe tâmple?
Nu ştiu Doamne, nu ştiu cum să zic;
Cum poezia a putut să se întâmple!

În ochii mei, văd sute de cuvinte,
Ce nu le-am spus la timpul lor.
Au stat acolo în dorul meu cuminte
Să le deschid fereastra înspre cer!

Când au văzut lumina au plâns
Înfiorate, în trupul meu de lut.
Că nu e încă deajuns mi-au spus,
Poezia, deabia a început!
09 01 2013