ca să-ți prețuiesc iubirea
Știu că nu-i de vreun folos
numai că mă-ntrece firea
Doar cu gândul meu zglobiu
mai aștern câte-o tăcere
Să despart acest pustiu
cu o caldă mângâiere
N-am surâsuri de rezervă
să le-mpart la fiecare
Dar atunci când sunt în vervă
scriu un vers la întâmplare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu