Iartă-mă

Iartă-mi, vina, de a te iubi
Dar, altă cale nu găsesc;
Ca să te chem, aici să-mi fi
Să mântui, dorul, nelumesc,

Iartă-mi, dar, şi disperarea
Din miezul nopţilor târzii -
Că am bătut prea des cărarea,
Tot aşteptându-te să vii,

Iartă-mi, gândul călător

Sub norii, încărcaţi de ploi
Cu paşii uzi, de-atâta dor

Că te-aştept să fim, iar doi,

Iartă-mă şi vino, când te chem

Cu fiorul toamnelor târzii,

Dar, să nu-mi vii, ca un blestem

Să-mi tulburi nopţile pustii.