Când vezi cum grijesc de tine,
Priveşte-mă ca pe-o femeie
Ce-ţi stă alături, nu doar la bine,
Nu ştii, aproape, să mă ţii
Cu vorbe grele mă omori,
Sunt soaţă şi mamă la copiii;
Într-un reproş, acum mă dori,
Nu ţi-am cerut, ce nu poţi da
Momentele de bucurii,
Pe care le trăiam, cândva
Încarcă scrinul cu amintiri,
Au trecut anii peste noi
Răi sau buni, dar au trecut
Bătuţi de vânturi şi de ploi
În suflet i-am petrecut,
Că viaţa e atât de grea
O ştim, prea bine, amândoi
Nu gândi, că eu sunt rea
Şi adu-mi liniştea,-napoi.
Getuţa Zecheru__ 30__06__2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu