Adânc în ochi să te privesc
Și în parfumul irișilor, din petale
Iubirea toată să îmi cuibăresc!
Din fântâna sufletului, plină
De cuvinte fără de pereche;
Aș sorbi doar roua de lumină,
Să-mi fie nopților de veghe!
De pe buze aș culege primăveri
Pline de soare și de voie bună;
Într-un sărut dorit până mai ieri,
Să șteargă orice urmă de furtună!
Din gura ta aș vrea să mai ascult
O altă limbă decât cea știută,
Cu vorbe calde ce le-ai spus demult
Să vindec inima prea mult durută!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu