Se numesc, a fi poeți
Însă am o întrebare:
Oare cât-îs de deștepți?
Nu știu ei, că poezia
E a celor ce-o simt;
Plânsă-n lacrimile care,
Curg izvoare în cuvânt?
Câți din ei, simt vreodată
Zborul nins al unui gând?
Scris cu patimă curată,
Pe o lacrimă curgând!
Doar obrazul ce o doare
În chemarea ei fierbinte;
Știe că-i vindecătoare,
Când se tânguie pe frunte!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu