Pe unii nici nu-i cunosc
Să schimbăm măcar o vorbă
Ca să știu că sunt și-au fost
Te adună de prin locuri
Unde nici nu te gîndești
Fac din tine stocuri, stocuri
Lista să le-o-mbogățești
Tu le dai acordu-n fine
Să arăți că ești uman
Însă niciunul nu vine
Ca să spună un ”mulțam!”
Uite-așa lista se-ncarcă
Cu amicii de tot neamul
Și te simți ca într-o arcă
Care își așteaptă valul
N-am nimic de comentat
Că sunt om și dau iertare
Celor care m-au luat
Drept o haină la purtare
Aș vrea însă să le pun
Doar o mică întrebare:
Celor ce m-au luat din drum
Ce-ați crezutără voi oare,
Că o să găsiți la mine?
Vreo comoară de valoare,
Ori poate-o mină adîncă
Plină doar cu giuvaeruri
De pe vremea lui Terente?
Nu-s decît un simplu om
Cu nevoile-i lumești
Care scrie pentru altul
Întîmplări dar și povești!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu