ploaia mi-e îmi priește
dacă scriu o rimă, două
sufletul mi se topește
plouă,
gîndurile se destramă
despicînd cerul în două
adun lacrima în palmă
plouă,
ceru-i parcă plumburiu
ascultînd ploaia cum plouă
pe geam picurii se scriu
plouă,
vișinul din fața casei-i
plin de floare și parfum
duce-n vînt albe miresme
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu