Să colind pămîntul tot.
Traversînd marea în spume,
Ca să uit ce nu mai pot!
Prin adîncuri de pădure
Am făcut cîte-un popas.
Să hrănesc din rug de mure,
Patima ce mi-a rămas!
Pomii toți m-au adoptat
Și m-au învelit cu umbră
Mi-au fost zi, m-au înoptat,
Să scap de durere sumbră!
Lumina mi-a fost veșmînt
Sub ploi ce m-au mîngîiat
Către ceruri rugi spunînd,
Să mă ierte de păcat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu