Dintele ... (pamflet)

Era al meu, sau nu era?
Atât de tare mă durea;
Dar i-am făcut acum pe plac
Şi-afară l-am aruncat.

Plânge acuma într-o cană;
Că, de ce l-am scos din rană?
Poţi să plângi tu, cât oi vrea,
Nu mă mai doare gura.

Te păstram, erai al meu
(metehne de derbedeu)
Acum, gura nu mă doare;
Pot să-i dau şi de mâncare,

De erai băiat cuminte,
Te ţineam, la loc, cuminte
Dar, să-ţi fie-nvăţătură
Dacă nu mai eşti în gură!

O să tremuri mult şi bine,
Cât în cană, te-oi mai ţine-
N-am făcut nici-un păcat
Dacă,-afară, mi te-am dat;

Ştiu că altul, n-o să crească
Nu îmi pasă, sunt modestă
O să te înlocuiesc la vară
Şi-o să am, alt dinte iară.

28 12 2012 - Getuţa.