Niciodată singur

Niciodată, singur, să nu stai
Cheamă lângă tine poezia-
Ea ştie rostul vieţii şi când ai,
Cu cine să împarţi bucuria;

Niciodată singur să nu stai
Viaţa, e făcută pentru doi
Şi are rostul ei, atunci când vrei
Cu cineva să împarţi omenia.

Cuvântul nu e singur când te ară
Ogorul sufletului e deplin şi el;
Când eşti în poezie prima oară
Să nu consideri rodul ei un ţel,

Mai ai de învăţat că singur
Niciodată nu poţi să trăieşti-
Să crezi în viaţa ta şi sigur
Vei găsi un suflet să iubeşti.

Singur, niciodată nu vei fi
Când ai la îndemâna ta cuvântul
Tot gândul aşternut în poezii,
Şi soarele va încălzi întreg pământul.