Eu nu cerşesc iubire, la bărbat
Chiar dacă trupul, tot, se înfioară,
Mai bine, adun în suflet, un oftat
Şi las pe dânsul, să mă ceară.
Nu pentru că, n-aş vrea să fiu iubită
Dar, sunt femeie cu sufletul, puţin
Mai mare, decât o stalactită,
Din care picură, mereu, numai venin.
Am iubit, întotdeauna, ce-i frumos
Şi m-am ales, adesea, cu regrete
Că n-am ştiut s-aleg, niciun folos;
Din tot ce am lăsat, ca să mă-mbete.
Eu, nu cerşesc iubirea, la bărbat
Am suferit prea mult, a câta oară!
Păstrez mai bine, un suflet nepătat
Fără să las, pe nimeni, să mă doară.
24 05 2013 - Getuţa.
Chiar dacă trupul, tot, se înfioară,
Mai bine, adun în suflet, un oftat
Şi las pe dânsul, să mă ceară.
Nu pentru că, n-aş vrea să fiu iubită
Dar, sunt femeie cu sufletul, puţin
Mai mare, decât o stalactită,
Din care picură, mereu, numai venin.
Am iubit, întotdeauna, ce-i frumos
Şi m-am ales, adesea, cu regrete
Că n-am ştiut s-aleg, niciun folos;
Din tot ce am lăsat, ca să mă-mbete.
Eu, nu cerşesc iubirea, la bărbat
Am suferit prea mult, a câta oară!
Păstrez mai bine, un suflet nepătat
Fără să las, pe nimeni, să mă doară.
24 05 2013 - Getuţa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu