aş scrie povestea din pruncie,
Sau poate aş cânta doar inimi,
aceleași versuri, din altă poezie
Ce uşor era să nu te fi întâlnit
să fi avut în loc de inimă, o piatră
Poate nu m-ar fi durut, cât am iubit,
nici n-aș fi fost acuma supărată!
Te-am găsit pe drumuri neumblate
și-am scris de-atunci atâta poezie
Nu ştiu dacă-au rămas doar filele pătate,
ori viața mea, ți-am închinat-o ţie.
Doar pentru tine am ales a scrie,
să înfloresc, cuvintelor pe tâmple
Aceleași flori din vara mea târzie,
sau un apus ce stă să se întâmple!
Aș vrea să-ți cer, doar un minut
din timpul tău atât de preţios
Poemul care-l scriu și-n care sunt,
să-l înțelegi doar cât ți-am fost!
să fi avut în loc de inimă, o piatră
Poate nu m-ar fi durut, cât am iubit,
nici n-aș fi fost acuma supărată!
Te-am găsit pe drumuri neumblate
și-am scris de-atunci atâta poezie
Nu ştiu dacă-au rămas doar filele pătate,
ori viața mea, ți-am închinat-o ţie.
Doar pentru tine am ales a scrie,
să înfloresc, cuvintelor pe tâmple
Aceleași flori din vara mea târzie,
sau un apus ce stă să se întâmple!
Aș vrea să-ți cer, doar un minut
din timpul tău atât de preţios
Poemul care-l scriu și-n care sunt,
să-l înțelegi doar cât ți-am fost!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu