un chip într-o ramă de rigips.
E chipul meu ce nu se pierde,
nici dacă nu și-a împlinit un vis;
Ba ar mai fi ceva dar nu se-arată
e sufletul pe care l-ai simțit,
Când ți-a trecut pragul vreodată
s-a așternut așa cum a promis.
Nu sunt mai mult sunt doar atât
nimicul nu mă lasă la întâmplare.
Și aș fi vrut să fiu mai mult de-atât
dar voi rămâne doar o oarecare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu